Mai poti?

In ziua de azi, ne dorim ca totul sa se intample mai repede, mai bine si intr-o cantitate mai mare, lucru care ne cauzeaza de cele mai multe ori stres la locul de munca. Deadline-uri stranse, lucrul peste program, solicitarile care se suprapun sunt aspecte care ne impacteaza negativ.

Intr-o perioada dedicata concediilor, este util sa ne gandim si la burnout. Incepem sa constientizam acest fenomen si specialistii atrag atentia asupra suportului pe care organizatia trebuie sa il ofere angajatilor. Schimbarile nu se produc peste noapte, iar cauzele sunt destul de puternice.

Exista un clasament al tarilor care faciliteaza un echilibru intre viata profesionala si viata personala, dar exista si reglementari europene in privinta numarului maxim de ore lucrate intr-o saptamana. Romania nu este la nici una din extremele acestui clasament, insa exista studii care arata ca aproape jumatate dintre angajati au fost nevoiti sa isi intrerupa concediul din cauza muncii (sursa)

Dincolo de contextul organizational, tine si de noi cum ne pozitionam in fata activitatii profesionale. Tine si de noi sa ne asumam ca nu ne ridica nimeni statuie daca ramanem peste program frecvent pentru a finaliza o serie de rapoarte sau daca raspundem la emailurile de serviciu in timpul weekendului. Faptul ca nu lucrez in timpul liber nu ma face un profesionist mai slab sau caruia nu ii place jobul, ci doar unul care incearca sa se bucure mai mult de timpul personal.

E drept ca telefonul de serviciu este contraproductiv cand iti propui niste granite mai clare intre munca si viata personala. Insa poti incepe prin a incerca sa nu mai iei laptopul de serviciu acasa pentru a nu mai exista tentatia de a rezolva unele task-uri seara sau in weekend. Iti poti planifica alte activitati pentru acea perioada: o carte, un film, o iesire la o cafea.

De asemenea, lucrul de acasa iti ofera o flexibilitate care te pacaleste destul de usor… Nu mai pierzi timpul de tranzit intre birou si casa, insa, mental, nu vei mai reusi sa delimitezi cele doua activitati. Drumul spre casa reprezinta un timp in care poti sa te “rupi” de activitatea de la birou si sa iti faci planuri pentru acasa – in lipsa acestui timp, duci toate grijile de la munca acasa.

Este destul de dificil sa iti dai seama (tu la tine) de momentul cand te indrepti catre burnout – poti cel mult sa constientizezi momentul cand ai ajuns deja la acest prag. Asa ca este util sa ne creem o obisnuinta in a ne monitoriza constant starea sau de a gasi in grupul de apropiati o persoana pe care sa o desemnam sa evalueze starea: daca suntem sau nu coplesiti de activitatile zilnice, cate ore pe zi petrecem muncind, cat de mult ne gandim sau vorbim despre problemele de la munca dupa ce plecam de acolo, care este starea noastra de sanatate (cat dormim, daca am slabit sau ne-am ingrasat, daca exista alte schimbari fizice la noi care pot fi corelate cu epuizarea)?

In final, o recomandare de carte.