In urma cu ceva timp, cineva mi-a adresat o intrebare: "Unde te vezi peste 5 ani?". Atunci am raspuns putin ironic: "Pai, am sa termin facultatea, masterul, ma marit si ma apuc de facut copii :D". "Ok, si profesional?". "Pai... nu stiu".
Evident ca a fost un raspuns absurd (pt ca nu poti sa nu stii chiar deloc ce ai de gand sa faci), dar a fost un raspuns mai mult de cat defensiv la o intrebare destul de dificila.
5 ani inseamna enorm in viata unui om. Spun asta pt ca ma uit in urma, la ultimii mei 5 ani de viata, si vad cat de multe lucruri s-au schimbat de atunci.
In 2005...eram abia intrata in clasa a IX-a, profil mate-info, a unui liceu teoretic iesean. Daca mi-ar fi spus cineva in acel moment ca am sa-mi aleg o facultate de profil socio-uman, nu l-as fi crezut. Daca in urma cu trei ani mi-ar fi spus cineva ca voi fi atat de incantata si de implicata in partea asta a vietii de student, nu l-as fi crezut. Daca in urma cu un an mi-ar fi spus cineva ca in semestrul doi am sa reusesc sa iau bursa de merit ... evident ca nu l-as fi crezut (eu nici ca eleva nu am reusit performanta asta:P).
Si atunci...unde voi fi profesional in urmatorii 5 ani? Greu de spus! Dar stiu ce as vrea sa fac: as vrea sa lucrez in continuare cu oamenii. Sa cunosc din ce in ce mai multi si sa invat din ce in ce mai mult de la ei. As vrea sa fac ceea ce imi place ca sa pot sa fac bine. As vrea sa vad proiecte care se nasc si se dezvolta sub ochii si prin mainile mele. As vrea sa am tot ceea ce imi trebuie si mi se cuvine.
E ciudat ca atunci cand eram mici rapundeam mult mai usor la eterna intrebare "Ce vrei sa te faci cand vei fi mare?". Acum parca ne este mult mai greu sa concretizam astfel de planuri de viitor.
Comments
Post a Comment