Respectul pentru oameni

Am inceput articolul acesta dupa ce am recitit interviul dnei prof. Luminita Iacob.
Sunt perfect de acord cu dumneaei in ceea ce priveste declaratia din titlu si, depasind mediul educativ, eu respect puternic un om care vrea sa invete sa faca un lucru decat unul care doar stie.
Pe de o parte, sunt persoanele care isi constientizeaza micile imperfectiuni, si le asuma si sunt gata oricand sa le corecteze. Pe de alta parte, sunt persoane care sunt si ele constiente dar nu de minusurile pe care le au, ci doar de plusurile lor. Le au... si atat; nu sunt dispuse sa le impartaseasca cu ceilalti sau sa le inmulteasca. Fie ca vorbim de un profesor universitar sau de un coleg, prieten, aceste caracteristici sunt general valabile.
E de apreciat un om care stie sa fie om si care incearca sa aiba o atitudine pozitiva fata de cei din jurul lor. E de apreciat cel care nu se bate cu pumnul in piept pentru ceea ce este el, ci prefera sa taca si sa faca.
Traim intr-o societatea si depindem de oamenii cu care relationam. Pentru a putea progresa e nevoie de cooperare; si numai o persoana puternica poate recunoaste cand are nevoie de ajutor. Daca stii sa oferi ajutorul tau atunci cand ai ocazia, sigur il vei primi si tu cand il vei cere!

Tu ce respecti cel mai mult la o persoana? Statutul sau caracterul? Un exterior bine slefuit sau un interior impecabil?