Din cand in cand, ajungi intr-un punct in care
tragi linie si numeri faptele bune pe care le-ai facut. In functie de persoana,
reusim sa fim mai mult sau mai putin multumiti de numarul la care ajungem.
Problema e daca suntem multumiti si de lista de oameni pe care ii ajutam.
Pentru a incheia intr-o nota mai optimista, am sa scriu
o replica dintr-un film (cred) care este despre sau pentru cineva important din viata
fiecaruia dintre noi. Cred ca pe acel Cineva merita sa il ajuti mereu si acel
Cineva iti va intoarce la randul lui favoarea:
Am fost invatata de mica faptul ca e bine sa ajuti
oamenii si mi s-a dovedit ca cei mai cu bun simt dintre ei nu uita acest lucru
si, la nevoie, iti vor intoarce favoarea.
Dar exista si oameni carora le dai un deget si iti
iau intreaga mana. Daca te iau de prost sau nu, e pacatul lor, dar devine si o
datorie a ta sa le intorci spatele si sa le bati usor obrazul pt a le arata ca
e o diferenta intre a fi bun si a fi prost, intre a ajuta pe cineva si a-i
sufla in coarne.
A-ti tria „prietenii” devine la un moment dat o
necesitate, o obligatie poate fata de tine insuti pt ca pt tine cea mai importanta
persoana esti tot tu. A te folosi de slabiciunile celorlalti pt bine propriu
cred ca tine de egoist si de proasta crestere. Ajuti omul o data, de doua ori,
dar cand vezi ca el asa se invata mereu e mai bine sa-l lasi singur.
Comments
Post a Comment